Ce este dermatita ( eczema ) si cum se poate trata?
Dermatita este o afectiune cronica inflamatorie a pielii care apare frecvent la copii, dar si la adulti. Ea are o evolutie in pusee si se poate asocia cu nivel crescut de imunoglobuline E si un istoric personal sau familial (alergii respiratorii sau alimentare, rinita alergica, astm bronsic).
Dermatita apare cel mai frecvent la bebelusi, intre 3 si 6 luni. Aproximativ 60% din pacienti dezvolta leziuni in primul an de viata si 90% pana la varsta de 5 ani. La marea majoritate a pacientilor afectati, boala dispare pana la varsta adulta, dar 10-30% din ei raman cu simptome persistente chiar si atunci. In rare cazuri, leziunile debuteaza la adulti.
Cauzele dermatitei
Mecanismul de aparitie al dermatitei este complex si cuprinde factori genetici, imunologici si de mediu care altereaza functia de bariera a pielii si sistemul imunitar cutanat. Asadar, dermatita nu este o boala infectioasa, nu se ia, dar uneori leziunile se pot suprainfecta.
Diagnosticarea dermatitei
Diagnosticul dermatitei este unul clinic, bazat pe informatiile oferite de pacienti si de familie si pe aspectul si localizarea leziunilor cutanate si a altor semne asociate.
In diagnosticul dermatitei exista niste elemente esentiale, si anume prezenta mancarimii (pruritului) si a eczemei (in forma acuta, subacuta sau cronica) cu o evolutie in pusee. Aspectul si zonele pe care apare eczema in dermatita sunt influentate de varsta pacientilor. La bebelusi, eczema apare pe fata, gat si pe zonele de extensie (coate, genunchi). La copiii mai mari si adulti, leziunile de eczema din dermatita apar pe zonele de flexie a coatelor sau genunchilor. De obicei, zona axilelor și cea inghinala nu sunt afectate.
Pe langa aceste aspecte esentiale pentru diagnostic, exista si alte semne importante, prezente la marea majoritate a pacientilor cu dermatita, si anume: debutul leziunilor la varsta mica, istoric personal sau familial, valori crescute ale Imunoglobulinei E si xeroza cutanata (pielea uscata).
Printre alte semne si simptome asociate care pot aparea la pacientii cu dermatita, dar care sunt nespecifice, se numara: paloare faciala, dermografism alb, keratoza pilara, pitiriazis alba, ichtioza, leziuni de prurigo, modificari oculare și ale pleoapelor, leziuni preauriculare sau peribucale.
Simptomele dermatitei
Printre simptomele cele mai frecvente ale dermatitei se numara eritemul, edemul, xeroza cutanata (piele uscata), eroziuni si excoriatii, cruste si supuratie, urmate de lichenificare (ingrosarea pielii). Aceste manifestari variaza in functie de varsta pacienilor si de evolutia leziunilor. Pruritul, senzatia de mancarime, este o caracteristica importanta si afecteaza calitatea vietii pacientilor, dar in mare masura si a familiei, marea majoritate a pacientilor cu dermatita fiind copii.
Pielea apare in general, dar nu obligatoriu, pe un fond care poate cuprinde si alte afectiuni, cum ar fi alergii alimentare sau respiratorii, astm bronsic si rinita alergica/rinoconjuctivita. Se considera ca de cele mai multe ori dermatita da startul celorlalte afectiuni enumerate mai sus, debutul ei fiind unul precoce, aparand frecvent la bebelusi. Acest lucru nu este obligatoriu si nu inseamna ca toti pacientii care sufera de dermatita, vor suferi si de celelalte afectiuni.
Ingrijirea pielii cu dermatita
- Aplicarea frecventa de emoliente– Acestea reprezinta baza tratamentului dermatitei, avand in vedere ca uscaciunea pielii este caracteristica cea mai importanta a bolii, rezultata dintr-o functie de bariera a pielii alterata. Emolientele combat xeroza si impiedica pierderea transepidermica de apa, datorita ingredientelor. Ingredientele emoliente hidrateaza si inmoaie pielea, cele ocluzive formeaza o pelicula ce impiedica pierderea de apa, in timp ce umectantele atrag si retin apa in piele.
- Hidratarea pielii in dermatita reuseste sa scada si senzatia de mancarime, dar si sa reduca roseata, fisurile si ingrosarea pielii. Astfel, emolientele reduc inflamatia de la nivelul pielii si severitatea bolii, scazand si nevoia de a folosi tratamente topice antiinflamatorii. Nu exista o regula privitoare la cat de frecvent ar trebui folosite, ideal fiind sa fie aplicate cat mai frecvent, in functie de nevoile pielii, zilnic, pe toate zonele afectate atunci cand pacienții sunt in puseu, dar si pe termen lung, atunci cand leziunile se remit. Forma de prezentare aleasa (unguent, crema, lotiune) ar trebui sa tina cont de cat de uscata este pielea si de sezon. In sezonul rece preferam creme mai grase, precum unguente sau balsam, iar vara putem utiliza creme sau lotiuni. De asemenea, pe pielea uscata si ingrosata, preferam emoliente cu formule mai grase.
- Reguli la baie: apa trebuie sa nu fie foarte fierbinte si sa nu dureze mult (5-10 minute). Doar in perioadele cand pielea este foarte inflamata, se recomanda baie mai lunga, pentru a inmuia si elimina crustele seroase, dar imediat dupa se va aplica o crema antiinflamatoare. De asemenea, ideala ar fi utilizarea unor uleiuri de dus pentru spalare sau a unor formule de tip syndet, fara detergenti, parfum, cu PH neutru, ceea ce face sa fie mai bine tolerate. Majoritatea sapunurilor sunt alcaline, în timp ce PH-ul pielii este cuprins intre 4 și 5.5. Utilizarea emolientelor este bine sa fie facuta imediat dupa baie, pe piele umeda, pentru ca daca apa este lasata sa se evapore de pe piele, are loc o pierdere transepidermica de apa exagerata, care duce la deshidratare.
- Evitarea agentilor iritanti mecanici sau chimici: lana, acizii, inalbitorii, solventii sau caldura excesiva trebuie eliminate. Spalarea hainelor cu detergenti speciali sau clătirea dubla nu au un impact major în managementul bolii.
Tratament dermatita
Dermatita nu este influentata de alimentatie!
Multi pacienti cu dermatita, mai ales copiii sunt supusi unor diete alimentare restrictive, desi alergiile alimentare pot sa coexiste, dar nu reprezinta elementul declansator al bolii decat in foarte putine cazuri, mai ales la cei cu forme moderat-severe. O dieta restrictiva nu ar trebui inceputa din proprie initiativa decat daca exista o alergie alimentara dovedita, cu implicatii clinice, deoarece mai ales an cazul copiilor, o astfel de dieta poate provoca o scadere in greutate, retard de crestere, deficit de calciu si vitamine. Deasemenea, utilizarea de prebiotice sau probiotice si a suplimentelor cu ulei de peste, zinc, multivitamine nu a fost dovedita prin studii ca ar fi utila la pacientii cu dermatita.
Testimonialele pacientilor
Dermatita la copii
La recomandarea unei prietene, am ajuns la Dr Ioana Pescaru cu bebelusul meu de 3 luni, care avea pe corp leziuni usor inflamate si rosii. Mi-a recomandat un ulei de baie si o crema foarte buna si in cateva zile, petele s-au retras. Acum, mergem la control periodic sa ne asiguram ca e totul bine.
Dermatita
Desi din exterior pare o afectiune banala, nu e deloc usor sa traiesti cu dermatita. Este inestetica si frustranta. Insa, cu tratament potrivit si supravegherea medicului meu dermatolog, Dr Alice Sapca, reusesc sa tin totul sub control.
Dermatita
La mine, dermatita a debutat in copilarie, o vreme s-a calmat insa dupa 15 ani au inceput iar manifestarile. Am observat ca in perioadele stresante se acutizeaza, asa ca am ajuns din nou la medicul dermatolog pentru tratamentul potrivit.
ÎNTREBĂRI FRECVENTE
ÎNTREABĂ SPECIALISTUL DERMA EXPERT